Aplicatia de chat Messenger de la Facebook are acum propriul site, separat de reteaua Facebook. Lawww.messenger.com se gaseste o versiune marita a aplicatiei de mobil, utilizatorii putand sa discute cu prietenii fara a fi distrasi de alerte Facebook sau de postari de pe Newsfeed. Chat-ul pe Facebook Messenger se putea face fara probleme pe desktop si laptop, insa noutatea este ca aplicatia este acum distincta, nu integrata in Facebook.
Facebook are planuri mari pentru Messenger, aplicatia care pe mobil are peste 600 milioane de utilizatori, dupa ce in iulie 2014 chat-ul cu prietenii este posibil pe mobil doar prin aplicatie, nu direct din Facebook.
Mai mult, compania a anuntat pe 25 martie ca Messenger devine o platforma pe care dezvoltatorii sunt invitati sa creeze diverse aplicatii foto, video, dar si de shopping.
Date fiind transformarile Messenger, nu e de mirare ca a fost lansata si varianta de PC browser despre care Facebook spune ca le permite user-ilor sa intre rapid in chat, sa converseze rapid si sa reia instant discutiile de unde le-au lasat.
Utilizatorii s-au obsinuit cu actuala varianta a Messenger de PC integrata in facebook.com, astfel ca messenger.com nu are de ce sa fie invadata. Insa, pe viitor, nu ar fi exclus ca chat-ul pe laptop sau desktop sa se poata face doar prin messenger.com, nu pe facebook.com, in stilul schimbarii petrecute deja pe mobil.
de Vlad Barza 
HotNews.ro
Economie | IT
Citeste mai multe despre messenger.com • facebook
Uniunea Cineastilor din Romania si echipa organizatorilor Galei Premiilor Nationale UCIN va prezinta nominalizarile la Premiile Nationale UCIN, care au rezultat in urma jurizarii pe criterii artistice, estetice si profesionale a filmelor inscrise in concurs. Totodata, Presedintele Uniunii Cineastilor din Romania va acorda unui numar de cinci mari personalitati ale cinematografiei romane, Premiul Academic si Trofeul Uniunii Cineastilor din Romania pentru intreaga activitate: Ecaterina Oproiu, Lucia Hossu-Longin, D.R.Popescu, Stere Gulea, Radu Gabrea.
Marele Premiu si Trofeul Uniunii Cineastilor din Romania:
- Quod erat demonstrandum ( Q.E.D .)
- Closer to the Moon
Premiul pentru regie:
- Nae Caranfil - Closer to the Moon
- Andrei Gruzsniczki - Quod erat demonstrandum ( Q.E.D .)
- Nicolae Margineanu - Poarta Alba
Premiul pentru scenariu:
- Nae Caranfil - Closer to the Moon
- Andrei Gruzsniczki - Quod erat demonstrandum ( Q.E.D .)
- Andrei Gheorghe si Bogdan Ivascu - Plansa
Premiul pentru imagine:
- Vivi Dragan Vasile - Quod erat demonstrandum ( Q.E.D .)
- Marius Panduru - Closer to the Moon
- Sorin Dragoi - Cripta
Premiul pentru costume:
- Oana Paunescu - Kyra Kyralina
- Svetlana Mihailescu - Quod erat demonstrandum ( Q.E.D .)
- Doina Levintza - Closer to the Moon
Premiul pentru scenografie:
- Cristian Niculescu - Closer to the Moon
- Dan Toader - Kyra Kyralina
- Dumitru Nicodim - Poarta Alba
Premiul pentru interpretare feminina:
- Clara Voda - personajul Dana - Noaptea vine in India
- Victoria Cocias - personajul Helga - O poveste de dragoste,Lindenfeld
- Olimpia Melinte - personajul Anda - Plansa
Premiul pentru interpretare masculina:
- Silvian Valcu - personajul Alex - Plansa
- Sorin Leoveanu - personajul Sorin Parvu - Quod erat demonstrandum ( Q.E.D .)
- Florin Piersic jr. - personajul Alecu Voican - Quod erat demonstrandum ( Q.E.D .)
Premiul pentru montaj:
- Dana Bunescu - Quod erat demonstrandum ( Q.E.D .)
- Nita Chivulescu - Doar cu buletinul la Paris
- Robert Kallos - "Vama Veche Veche" , "Canalul"
- Catalin Cristutiu - Closer to the Moon
Premiul pentru coloana sonora:
- Titi Fleancu, Florian Ardelean, Florin Tabacaru - Quod erat demonstrandum
( Q.E.D .)
- Mihai Orasanu - Cripta
- Razvan Ionescu - Canalul
Premiul pentru muzica originala:
- Paul Ilea - Plansa si pentru Shakespeare By & By Caciuleanu
- Vlaicu Golcea - Tezaurul Romaniei de la Moscova. Inventarul unei istorii de 100 de ani
- Stefan Elefteriu - Remember Dumitru Capoianu
Premiul pentru film documentar:
- Alexander Nanau - Toto si surorile lui
- Marian Voicu - Tezaurul Romaniei de la Moscova. Inventarul unei istorii de 100 de ani
- Razvan Georgescu - Pasaport de Germania
Premiul pentru film de animatie:
- Ion Truica - Obeliscul
- Stefan Morozan - Lectia despre cerc
- Alexandra Botau - Lucky
Premiul pentru film de televiziune:
- Tudor Chirila - Vama Veche Veche
- Sinisa Dragin - Padurea
- Ruxandra Tuchel - Sub cerul instelat
Premiul pentru scurt-metraj de fictiune:
- Adrian Sitaru - Excursia
- Radu Jude - Trece si prin perete
- Andrei Cretulescu - Kowalski
Premiul pentru machiaj:
- Laura Ozier - Closer to the Moon
- Miruna Panaitescu, Dana Angelescu, Adelina Popa - Quod erat demonstrandum
( Q.E.D .)
- Dana Busoiu - Kyra Kyralina
Premiul pentru cea mai buna cascada:
- Ion Caragea
- Valentin Vasilescu
Premiul pentru Opera Prima:
- Andrei Gheorghe - Plansa
- Daniel Djamo - Un ultim an in 114 minute
- Cristian Bota pentru rolul din filmul "Poarta Alba"
de N.A. webPR.ro
de Dan Popa HotNews.ro
Economie | Finanţe & Bănci
Trei banci din cele sapte carora li s-a adresat Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF) pentru a media o intalnire intre clientii imprumutati in franci si bancheri au dat dovada de o atitudine neconstructiva, se arata intr-un raport remis joi de Asociatie. "Fie ca nu ne-au raspuns deloc, cum a procedat din pacate Banca Romaneasca, fie ca ne-au transmis ca nu considera oportun sa ne intalnim, cel putin in acest moment, asa cum au reactionat reprezentantii Bancpost si OTP Bank", se arata in Raport. "Raiffeisen Bank ne-a invitat la sediul sau, scopul intalnirii fiind acela de a purta o discutie in care partile sa isi prezinte punctele de vedere si propriile abordari ale solutiilor pe care le vad posibile. Intalnirea a avut loc in dupa-amiaza zilei de 3 aprilie, pe durata a aproape 3 ore", mai spun autorii documentului.
Demersul declansat de AURSFA a fost facut in data de 17 martie a.c., prin transmiterea de invitatii catre sapte banci comerciale care au acordat credite in CHF (Volksbank, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Credit Europe Bank, Bancpost, Piraeus Bank si Banca Romaneasca). "In dimineata zilei de 18 martie, presedintele ANPC si-a anuntat totala disponibilitate de a sprijini demersul, inclusiv prin asumarea pentru ANPC a unui rol de mediator al negocierilor.In paralel, am facut o cerere de dezbatere publica a proiectului catre MFP. Intalnirea cu echipa Ministerului Finantelor Publice, condusa de ministrul secretar de stat Enache Jiru a avut loc in data de 24 martie, la sediul MFP. S-a convenit sa transmitem si in scris propunerile de modificare a proiectului, insotite de motivatia acestora, ceea ce am si facut, cateva zile mai tarziu", se mai arata in Raportul organizatiei coordonate de Alin Iacob."Tot in data de 24 martie am avut o intalnire cu seful reprezentantei FMI de la Bucuresti, caruia i-am expus viziunea noastra asupra modului in care au fost acordate creditele in CHF, asupra necesitatii de impartire echitabila a poverii intre creditori si debitori si asupra demersului initiat in comun de AURSF si de Grupul Clientilor cu Credite in CHF. A fost abordata si problema clauzelor abuzive din contractele de credit si am discutat si despre viziunea noastra privind necesitatea elaborarii unei legi a falimentului personal echilibrate, care sa tina cont de necesitatea protejarii debitorilor ajunsi in dificultate financiara.In paralel cu toate aceste demersuri, ne-am concentrat pe organizarea cat mai eficienta a procesului de inregistrare a celor care au parcurs toti pasii pentru a participa la procesul de negociere. O echipa de suport dedicata a fost alocata special in acest scop, au fost preluate si verificate toate informatiile furnizate de cei care s-au inscris. Acolo unde au fost probleme cu datele si informatiile furnizate, s-a luat legatura telefonic si prin e-mail cu cei inscrisi, pentru a li se solicita informatii suplimentare, corectarea erorilor, etc. De asemenea, echipa de suport a raspuns la sute de apeluri telefonice si de emailuri, prin care s-au solicitat clarificari in legatura cu modul de functionare al aplicatiei, detalii privind modul de intocmire al procurilor si orice alte informatii utile consumatorilor. In plus, s-au constituit echipe de negociere, au fost purtate discutii de pregatire a intalnirilor cu bancile, s-a asigurat asistenta juridica a asociatiei prin colaborarea cu un cabinet de avocatura care sa ofere suport specific in toate aspectele care tin de pregatirea si derularea negocierilor, etc", mai spune Iacob.Ce se mai arata in Raport:
- La finalul procesului de inregistrare, numarul celor care au parcurs toate etapele aferente este de 1.473. Pe banci, numarul consumatorilor pe care ii reprezentam se prezinta in felul urmator: Volksbank - 320, OTP Bank - 275, Bancpost - 265, Raiffeisen Bank - 212, Banca Romaneasca - 153, Piraeus Bank - 141, Credit Europe Bank - 107.
- Volksbank a fost prima care ne-a raspuns si a salutat initiativa noastra de a gasi o cale de dialog intre clienti si banci in legatura cu imprumuturile in franci elvetieni, dar conducatorii bancii ne-au solicitat sa fim de acord ca intalnirea sa aiba loc dupa data de 10 aprilie, cand se finalizeaza schimbarea de actionariat. Avand in vedere oferta anuntata marti, 7 aprilie, de Banca Transilvania catre clienti, consideram ca amanarea a fost benefica, pentru ca ne va permite o discutie mai eficienta cu reprezentantii Volksbank/Banca Transilvania - analizarea concreta a ofertei, simulari, clarificarea eventualelor neclaritati si formularea unui punct avizat de vedere catre consumatorii pe care ii reprezentam.
- Raiffeisen Bank ne-a invitat la sediul sau, avand in vedere ca managementul bancii nu a fost disponibil la data si la ora propuse de noi. Scopul intalnirii a fost acela de a purta o discutie in cadrul careia partile sa isi prezinte punctele de vedere si propriile abordari ale solutiilor pe care le vad posibile pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta consumatorii cu credite in CHF. Intalnirea a avut loc in dupa-amiaza zilei de 3 aprilie, pe durata a aproape 3 ore, in care partile si-au exprimat propria viziune asupra situatiei. Avand in vedere ca reprezentantii Raiffeisen Bank si-au exprimat dorinta de a nu face, in aceasta etapa, declaratii publice cu privire la discutiile purtate, intelegem sa avem o atitudine constructiva, in beneficiul consumatorilor pe care ii reprezentam, atat timp cat banca va raspunde, la randul ei, cu propuneri care sa vina in intampinarea asteptarilor clientilor care ne-au mandatat sa negociem in numele lor.
- Conducerea Piraeus Bank ne-a transmis la finalul saptamanii trecute ca este deschisa la discutii, dar ca, din motive de program, nu poate onora invitatia in ziua si la ora propuse de noi. Am transmis in cursul zilei de astazi o scrisoare in care ne-am exprimat disponibilitatea de a ne intalni in perioada urmatoare, cu precizarea ca ne asteptam ca aceasta intalnire sa aiba loc cat mai curand, pentru ca trecerea timpului nu face decat sa inrautateasca situatia debitorilor cu credite in CHF.
- Si reprezentantii Credit Europe Bank si-au exprimat deschiderea de a ne intalni, solicitandu-ne insa un plus de informatii pentru a putea evalua modul in care o asemenea intalnire ar putea sa fie cat mai eficienta. Am transmis in cursul zilei de astazi o scrisoare in care am oferit toate informatiile solicitate si speram sa primim din partea bancii un raspuns pozitiv intr-un termen cat mai scurt.
- Restul băncilor au dat dovadă de o atitudine neconstructivă, ca să folosim un termen politicos. Fie că nu ne-au răspuns deloc, cum a procedat din păcate Banca Românească, fie că ne-au transmis că nu consideră oportun să ne întâlnim, cel puțin în acest moment, așa cum au reacționat reprezentanții Bancpost și OTP Bank.
- Refuzul de a discuta pe marginea situatiei creditelor acestora ar semnifica in fapt un refuz de a discuta cu clientii proprii, ceea ce contravine tuturor mesajelor lansate public de reprezentantii respectivelor banci, precum si tuturor indemnurilor la negocieri facute de institutiile care reglementeaza activitatea bancara.
- Am trimis in cursul zilei de astazi scrisori catre cele trei banci prin care am explicitat toate aceste aspecte si in care am furnizat un set complet de argumente, inclusiv juridice, care sa ii determine pe reprezentantii bancilor respective sa isi schimbe abordarea.
- Daca totusi acest lucru nu se va intampla, bancile vor demonstra atat o lipsa de buna-credinta in raport cu proprii clienti, cat si o lipsa manifesta a responsabilitatii contractuale. In calitate de imputerniciti ai consumatorilor, vom duce si mai departe aceste dovezi concrete catre toate institutiile abilitate, care pot demara actiuni in vederea solutionarii situatiei in care se afla zeci de mii de familii - Parlament, Ministerul Finantelor Publice, ANPC, BNR, etc. Daca si aceste institutii, impotriva evidentei, vor refuza sa ia masuri, vom initia si alte demersuri, atat la nivel national, cat si international, pentru a asigura respectarea drepturilor consumatorilor utilizatori de servicii financiare.
Discuții recente legate de posibila desființare a UEFISCDI – Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovației – m-au determinat să aduc în discuție un subiect despre care am citit puține comentarii în presa românească: contractul social dintre știință și societate. Ideea unui astfel de contract a apărut cu patru sute de ani în urmă, când marele filosof naturalist Francis Bacon s-a arătat îngrijorat nu numai de statutul și rolul științei, ci și de contractul social dintre oamenii de știință și restul lumii.
În lucrarea sa The Great Instauration, 1620, Bacon a discutat, printre altele, două aspecte esențiale pentru ceea ce va deveni, și este în prezent, știința și slujitorii ei: 1) oamenii de știință trebuie să caute cunoașterea și înțelegerea pentru beneficiul vieții, și 2) dragostea pentru ceilalți să fie principala motivație.
Gândirea lui Bacon ar putea surprinde pe unii și astăzi drept remarcabilă. În parte, pentru că filosofii naturaliști din vremea sa, fiind în general oameni bogați, nu aveau nevoie de finanțare externă pentru cercetările lor. Dacă judecăm după standardele actuale, ne-am putea imagina că cercetătorii auto-finanțați nu ar trebui să dea socoteală nimănui ca să-și justifice interesele sau preferințele lor pentru a face știință. La fel, ideea unei iubiri elevate și altruiste (a căuta bunăstarea pentru alții, chiar cu posibile costuri pentru noi înșine) nu-și mai găsește locul în discuțiile curente despre știință și politicile publice.
Astăzi, din contra, cercetarea științifică, mult mai scumpă, este finanțată în cea mai mare parte de guverne, adică, indirect, de plătitorii de taxe. Majoritatea suportului financiar vine din partea unor oameni mult mai strâmtorați decât noi („bănuțul văduvei”). Și situația aceasta generează unele întrebări pentru lucrătorii din domeniul științei (printre care mă număr): De ce trebuie ca oamenii să ne plătească? Nu cumva pentru că ei speră că munca noastră de cercetare va îmbunătăți semnificativ viața lor? Nu le datorăm ceva în schimb pentru banii lor? Cum ar trebui să arate o contribuție corectă (cinstită) adusă societății pentru investițiile făcute în știință?
Posibilele răspunsuri la aceste întrebări trebuie să se regăsească într-un contract social încheiat între știință (reprezentată, în principal, de profesori/cercetători) și societate (reprezentată de plătitorii de taxe). Existența unui astfel de contract este binevenită pentru că exprimă două nevoi, ambele legitime și, uneori, conflictuale: 1) nevoia asigurării unei „libertăți” substanțiale a științei; 2) nevoia de a face dezvoltarea științei compatibilă cu alte necesități societale, care ar putea impune anumite „limitări” acestei libertăți. În fapt, noțiunea de „contract” implică acordul, înțelegerea și acceptarea (iar nu impunerea) condițiilor stipulate.
Întrucât acest contract social se referă specific la știință (ca și la tehnologie), trebuie ca o analiză atentă să ofere răspunsuri la următoarelor întrebări[1]:
a) Care sunt caracteristicile esențiale și specifice ale sub-sistemului numit „știință” pe care contractul trebuie să le respecte și promoveze fără să le comprime?;
b) Care sunt celelalte sub-sisteme societale direct conectate, prin mecanisme de tip feed-back, cu sub-sistemul știință?
c) Care sunt sub-sistemele non-societale care întrețin cele mai consistente relații de tip feed-back cu știința?
Răspunsul la întrebarea a) trebuie să clarifice, în termeni de cunoaștere obiectivă și solidă, acele rezultate pe care știința este capabilă, în mod unic și specific, să le ofere fără să primejduiască contractul social. Prin specificarea lor, știința devine responsabilă public pentru „livrare”, iar societatea poate să estimeze valoarea investițiilor făcute în știință. Este, de asemenea, o acceptare tacită a faptului că „produsele” științei și tehnologiei sunt indispensabile pentru buna funcționare a sistemului social ca întreg, ca și a diverselor sub-sisteme.
Răspunsul la întrebarea b) trebuie să indice clar ce „produse” ale sub-sistemului științifico-tehnologic ar putea fi valorificate de alte sub-sisteme, de exemplu, agricol, industrial, medical, militar, transporturi și comunicații, politic, moral etc.
Răspunsul la întrebarea c) trebuie, de asemenea, să specifice cu claritate cantitatea de resurse de mediu care sunt „consumate” prin funcționarea sub-sistemului științific și care ar putea fi daunele produse pe termen scurt, mediu și lung de această funcționare. Această analiză se referă nu atât la „interdicții”, cât la „limitările obiective”, care trebuie recunoscute și apropriate pentru buna funcționare a științei.
Un exemplu de contract social știință- societate
Am făcut cercetare științifică în România în perioada 1981 – 1993, dar a fost mai degrabă un simulacru: nu eram plătit, pentru că activitatea de cercetare intra în norma didactică, nu aveam aparatură și echipament de teren adecvate, literatura de specialitate era 99% sovietică, iar deplasările, chiar cu invitații plătite, la congrese internaționale mi-au fost total interzise (vezi unele justificări aici). Practic, activitatea mea reală de cercetător a început acum 22 de ani, când, după câștigarea unei burse Fulbright, am ajuns la University of Oklahoma. Din 2001, lucrez la City University of New York, Brooklyn College. De aceea, punctele de vedere, expuse în continuare, reflectă experiența mea americană. Sper că eventualii cititori ai acestor rânduri vor beneficia de exemplul concret al unui contract social dintre știință și societate și, dacă vor fi interesați, l-ar putea propune societății civile din România.
Simplificând foarte mult, se poate spune că, în Statele Unite ale Americii, contractul dintre știință și societate datează de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, când Vannevar Bush a publicat un raport fundamental și de mare influență asupra mediilor politice și a publicului: Știința, o frontieră fără margini: Un raport către Președinte despre un program de cercetare științifică postbelică[2].
Raportul Bush către Președintele Truman a reprezentat planul fundamental al politicii SUA vizavi de știință și cercetarea universitară. De asemenea, raportul a instituționalizat normele sociale – universalismul, obiectivitatea, scepticismul organizat și comunitarismul – care, mai târziu, au fost identificate ca definind știința și garantând marșul ei progresiv către adevăr
Să ne amintim că Statele Unite au intrat în război în 1941 cu echipament și arme învechite, mult sub nivelul tehnic al Puterilor Axei. În ciuda acestui start întârziat, după numai patru ani, Aliații au obținut victoria care, într-o măsură covârșitoare, s-a datorat capacității lor industriale impresionante, accesului la resurse naturale și, deloc neglijabil, unor invenții și avansuri tehnologice. De exemplu, bomba atomică, radarul și penicilina au schimbat decisiv soarta războiului. Din fericire, războiul s-a terminat înainte ca savanții germani să fructifice avansul lor în domeniul rachetelor.
După război, amenințarea sovietică risca să devină confruntațională și, în cele din urmă, a condus la declanșarea Războiului Rece. Pentru a contracara această situație, conducătorii Statelor Unite au cerut un program de cercetare și dezvoltare larg, robust, concertat și susținut. În 1950, ei au înființat National Science Foundation – NSF (un minister al cercetării sui-generis, asemănător cu UEFISCDI). Au urmat apoi investiții masive în energia atomică și tehnologia spațială (ca urmare a lansării Sputnik-lui de către Uniunea Sovietică în 1957).
Limbajul prin care s-a stabilit NSF vorbește despre scopuri naționale, dar oamenii de știință și liderii politici și-au dat seama repede că aceste scopuri s-ar putea atinge cel mai repede dacă cercetătorii vor fi lăsați să decidă ei înșiși care sunt cele mai promițătoare teme de cercetare. Pentru o vreme, limbajul care se utiliza în această situație vorbea chiar despre „știință motivată de curiozitate”. Ca și cum oamenii de știință ar fi spus cu tupeu societății: „Dați-ne o mulțime de bani și nu puneți prea multe întrebări, iar într-o bună zi veți fi bucuroși de ce-ați făcut”[3].
Interesant de remarcat este că ambii parteneri ai acestei versiuni a contractului social și-au onorat obligațiile preț de o jumătate de secol. Prin intermediul Congresului, publicul a fost generos și statornic cu finanțarea cercetării, iar oamenii de știință au produs, în schimb, un adevărat corn al abundenței, plin de beneficii societale în agricultură, energie, sănătate, informatică, cosmologie, transporturi și multe altele. Toate aceste invenții și avansuri tehnologice au alimentat creșterea economică, au fundamentat securitatea națională și au crescut calitatea vieții, iar în final, au asigurat Statelor Unite un loc primordial ca „națiune indispensabilă” pe scena lumii.
Ar mai trebui subliniat faptul că în Statele Unite, în paralel cu cercetarea sponsorizată de public, există o extrem de valoroasă și lucrativă cercetare privată, finanțată de diverse companii. Dacă astăzi folosim un computer, un telefon inteligent, un software dedicat, o pastilă Viagra sau Lipitor, un motor de căutare pe Internet și multe, multe altele, acestea se datoresc cercetărilor din companii private precum Microsoft, Apple, Adobe, Pfizer, Google, Facebook, YouTube etc. Chiar și în domeniul în care lucrez, o multitudine de invenții și progrese tehnologice, precum fracturarea hidraulică, forajul orizontal dirijat, seismica 3-D și 4-D, carotaje geofizice de mare rezoluție ș.a.m.d., sunt produse ale cercetărilor private finanțate de industria de profil. Suportul public pentru acest tip de cercetări a fost și este extrem de limitat.
Care este situația prezentă a contractului social din SUA?
Pentru mai bine de cincizeci de ani, după publicarea raportului Bush, în Statele Unite știința a înflorit în parte datorită existenței acelei înțelegeri fundamentale și stabile dintre practicanții științei și restul societății. Cu alte cuvinte, a funcționat un acord bazat pe încredere, care stabilea responsabilitățile fiecărei părți, și care – în principiu – includea sancțiuni corespunzătoare în cazul în care nu erau îndeplinite aceste obligații.
Relația mai mult decât agreabilă dintre oamenii de știință, societate și stat a început însă să se schimbe. În ultimele decenii, o serie de stresuri au slăbit rezistența intrinsecă a contractului social dintre știință și societate. Complexitatea și creșterea costurilor de cercetare au crescut continuu. Pe de altă parte au apărut probleme societale noi și urgente – în învățământ, protecția mediului, relațiile internaționale, menținerea infrastructurilor îmbătrânite, securitatea națională, sănătate etc. – care necesită soluții rapide, intrând astfel în competiție cu finanțarea pentru știință. În plus, Statele Unite au trecut prin două războaie grele și costisitoare, care au secătuit bugetul federal, și printr-o criză economică teribilă. În aceste condiții, societatea a cerut oamenilor de știință mai mult ajutor, chiar dacă bugetele pentru cercetare științifică au rămas relativ constante. Practic, relațiile s-au încordat în ambele părți.
Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro
Bătaie ca în vestul sălbatic într-un bar din judeţul Gorj. Supărat că patronul barului din localitatea Arcani nu îi mai dă voie să intre în local tocmai pentru că este foarte violent, un bărbat s-a gândit să işi facă singur dreptate. A intrat în bar înarmat cu un satâr şi i-a ameninţat pe clienţi. Apoi a luat la bătaie doi bărbaţi pe care i-a lăsat laţi la pâmânt. El a fost reţinut de oamenii legii. Toată bătaia din bar a fost înregistrată de camerele video. Urmează imagini care vă pot afecta emoţional.
sursa stire PrimaTV
Dora, adolescenta care a fost spulberată la o viteză ameţitoare şi apoi abandonată de un şofer inconştient, a fost condusă pe ultimul drum. Cu sufletul sfâşiat de durere, părinţii fetei şi-au băgat îngerul în mormânt. Accidentul cumplit care a dus la moartea copilei şi faptul că părinţii au acceptat să îi doneze organele, salvând astfel patru vieţi, au impresionat toată România. Astfel, sute de persoane din zona Banatului au vrut să fie alături de părinţii care au acceptat ca moartea fetei lor să nu fie în zadar.
Sursa
Judecatorii Curtii Constitutionale au stabilit astazi ca Senatul a blocat activitatile Justitiei si obliga Camera Superioara a Parlamentului sa publice hotararea prin care cererea procurorilor a fost respinsa prin vot. Lucrurile insa nu se termina asa repede. Dupa ce va fi publicata, hotararea poate mai mult
Efectul deprecierii leului in fata dolarului american: RCSRDS creste tarifele la abonamentele Digi TV care contin extraoptiunile HBO
RCS&RDS va creste din 1 mai 2015 tarifele extraoptiunilor HBO si HBO MaxPack, canale TV care apartin retelei americane de televiziune Home Box Office, ca urmare a aprecierii dolarului american in fata monedei nationale. Astfel, abonamentele Digi TV prin satelit care includ extraoptiunea HBO, se MAI MULT
