Agenţia care se va ocupa de identificarea şi gestionarea bunurilor sechestrate şi confiscate de la urmăriţii penal sau de la infractorii condamnaţi va fi condusă de un magistrat cu experienţă de cel puţin 8 ani, care va fi secondat de un funcţionar public de la Finanţe sau ANAF, neafiliat politic în ultimii 5 ani şi nelegat de serviciile secrete. Ea va fi formată din cel puţin 35 de angajaţi, va fi bugetată prin Ministerul Justiţiei şi va trebui să gestioneze într-un cont unic banii proveniţi din sechestre şi confiscări dispuse de procurori, respectiv judecători, pe care să-i vireze apoi bugetului de stat sau înapoi inculpatului găsit nevinovat, după caz. Agenţia mai trebuie să gestioneze imobilele sechestrate şi să valorifice, cu ajutorul ANAF, executorilor judecătoreşti sau al unor firme private, bunurile sechestrate ori confiscate de la inculpaţi. Imobilele confiscate de la infractori vor putea fi cedate statului, pentru a fi folosite ca şcoli, unităţi sanitare sau sedii de instituţii publice.
Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică proiectul de lege prin care se va înfiinţa ANABS - Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Sechestrate. Premierul Victor Ponta a anunţat marţi că speră ca, după procedura de dezbatere publică, proiectul să-i fie înaintat la Guvern, în două săptămâni (deşi procedura de dezbatere publică durează 30 de zile). Actul normativ ar urma să fie promovat în Parlament, unde există disponibilitatea de a fi adoptat în procedură accelerată, până la vacanţa de vară.
Noua Agenţie are rolul de a se asigura că prejudiciile din infracţiuni sunt recuperate de stat şi de părţile vătămate. Practic, ANABS va identifica bunurile care provin sau au legătură cu infracţiunile şi se va asigura că acestea, după ce sunt sechestrate de procurori sau confiscate de stat în virtutea unei sentinţe judecătoreşti definitive, sunt valorificate, iar banii ajung la bugetul de stat, conform proiectului de lege publicat de Ministerul Justiţiei.
Bazele noii Agenţii sunt puse după ce românii s-au consultat cu autorităţile din Franţa, Olanda şi SUA, despre cum ar trebui pus la punct un sistem eficient de recuperare a prejudiciului din infracţiuni. Detaliile urmează să fie stabilite printr-un Regulament de funcţionare, în maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Dezbaterea publică despre nevoia unei astfel de instituţii a apărut în contextul în care ANAF s-a dovedit incapabilă să recupereze banii din prejudiciile constatate de judecători – suma recuperată ridicându-se la doar 10% din total, în 2014, iar valoarea totală a prejudiciilor constatate definitiv de instanţe fiind de peste 300 de milioane de euro în 2014, doar în cazul dosarelor DNA. Premierul Victor Ponta a luat apărarea ANAF, justificând lipsa de eficienţă prin întârzierile mari cu care deciziile definitive ale instanţelor ar ajunge la ANAF, care nu poate acţiona în lipsa lor. Totuşi, marţi, Ponta a recunoscut că „sistemul nu funcţionează”.
Cine vor fi şefii ANABS: un magistrat şi un economist de la Finanţe sau ANAF
Conform proiectului de lege, ANABS va coopera şi va face schimb de informaţii, prin acces la bazele de date şi prin protocoale încheiate, cu Parchetul General, CSM, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, ANAF, Registrul Comerţului, Oficiul pentru Spălarea Banilor, Banca Naţională a României, Cadastru, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi cea a Notarilor Publici.
ANABS va fi condusă de un director general numit de ministrul Justiţiei şi de un director general adjunct, numit la propunerea ministrului Finanţelor, tot de către ministrul Justiţiei. Mandatele lor vor fi de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire pe o perioadă similară, tot pentru 4 ani.
Şeful ANABS va fi un magistrat (judecător, procuror sau personal de specialitate juridică) care să aibă o experienţă de cel puţin 8 ani şi care nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 5 ani, arată proiectul de lege.
Adjunctul şefului ANABS va fi un funcţionar public de la Ministerul Finanţelor sau de la ANAF, cu studii de economist sau jurist, care „să nu facă şi să nu fi făcut parte, în ultimii 5 ani, din niciun partid politic, formaţiune sau alianţă politică” şi „să nu fie lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii”.
Agenţia va fi coordonată de un Consiliu din care vor face parte şeful ANABS şi reprezentanţi ai MJ, CSM, Parchetului General, DNA, DIICOT, Poliţiei Române, Ministerului Finanţelor şi ANAF.
ANABS va avea cel puţin 35 de angajaţi, magistraţi şi personal de specialitate juridică sau funcţionari publici, dar şi persoane detaşate de la cele 11 instituţii cu care ANABS va colabora.
Agenţia va fi finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei.
Ce face Agenţia cu banii, imobilele şi bunurile penalilor şi condamnaţilor
ANABS va gestiona un cont unic la Trezoreria statului şi conturi în valută la o bancă privată, selectată prin licitaţie publică. În aceste conturi, Agenţia gestionează banii supuşi sechestrelor şi pe cei obţinuţi în urma valorificării bunurilor sechestrate sau confiscate prin dispoziţiile magistraţilor. Tot aici vor fi ţinuţi banii popriţi pe care statul îi datorează suspecţilor, inculpaţilor sau părţilor civile din procese. Aceşti bani din conturi vor aduce dobânzi.
Persoanele care sunt urmărite penal, inculpate sau părţi civile în procese au drepturi asupra sumelor de bani care le-au fost luate (sechestrate sau confiscate) sau care reies din valorificarea bunurilor care le-au fost sechestrate sau confiscate.
Agenţia este obligată ca, în 3 zile de la comunicarea faptului că un sechestru a fost ridicat, să vireze înapoi banii cuveniţi suspectului sau inculpatului respectiv. Similar, tot în termen de 3 zile, ANABS trebuie să vireze banii constataţi ca prejudiciu părţii vătămate. Când instanţa dispune confiscarea unor sume sau bunuri, ANABS trebuie să vireze în 30 de zile banii respectivi (cei confiscaţi sau cei reieşiţi din valorificarea bunurilor confiscate sau sechestrate) către bugetul de stat, scăzând cheltuielile suportate în prealabil de ANABS pentru valorificarea bunurilor respective.
În cazul imobilelor sechestrate sau confiscate, Agenţia urmează să facă demersuri pentru notarea ipotecară, în termen de 2 zile. Instituţiile publice centrale şi locale pot cere ANABS să le dea în folosinţă imobile confiscate sau sechestrate, pentru a fi folosite ca unităţi medicale sau de învăţământ sau sedii pentru instituţii publice. De asemenea, mai arată proiectul, Agenţia poate folosi astfel de imobile ca spaţii de depozitare a bunurilor sechestrate şi confiscate.
În cazul bunurilor mobile (maşini, valori, etc.) sechestrate sau confiscate, ANABS va „proceda la valorificarea de îndată”. Valorificarea se va face prin intermediul ANAF, al unor firme specializate care vor fi selectate prin licitaţie publică, al executorilor judecătoreşti sau direct de Agenţie, prin licitaţie publică.
Bază de date naţională cu bunurile sechestrate şi confiscate
Agenţia va gestiona de asemenea un sistem electronic naţional de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni, în care se vor găsi date despre sechestre şi confiscări, despre cauţiuni, despre ordinele de acest tip emise de alte state sau despre amenzile penale.
În această bază de date naţională vor fi introduse informaţiile relevante de toate autorităţile care le deţin şi cu care Agenţia colaborează. De asemenea, băncile vor fi obligate să transmită lunar situaţia sumelor sechestrate prin ordinele procurorilor şi judecătorilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu